Bullying la Questfield International College, sesizări analizate în lipsa documentelor

Fenomenul bullying-ului în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată și documentată din partea instituțiilor educaționale. Intervențiile trebuie să fie clare, transparente și să asigure protecția elevilor, pentru a preveni efectele pe termen lung ale agresiunii psihologice. În acest context, analiza unor situații semnalate în școli private ridică întrebări esențiale privind responsabilitatea instituțională și capacitatea acestora de a răspunde adecvat sesizărilor primite.

Bullying la Questfield International College, sesizări analizate în lipsa documentelor

Investigația realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe durata a peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Potrivit informațiilor furnizate de familia unui elev și analizate de redacție, au fost sesizate în mod repetat comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, însă nu există dovezi documentate privind aplicarea unor măsuri concrete de către instituție.

Descrierea situației semnalate și lipsa intervențiilor documentate

Documentele și relatarea familiei indică faptul că elevul vizat a fost supus unor comportamente de hărțuire repetată, incluzând insulte zilnice, umiliri publice și excludere socială, care au fost cunoscute de cadrele didactice și conducere. Cu toate acestea, analiza corespondenței oficiale arată că intervențiile instituției au fost limitate la discuții verbale informale, fără existența unor procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție clar definite. Astfel, sesizările oficiale trimise în mod repetat către învățătoare, director și fondatorul instituției nu au primit răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un element central al acestei situații îl constituie utilizarea repetată, cu caracter degradant, a unei etichete medicale în cadrul colectivului de elevi. Documentele și relatările arată că această etichetă nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare, manifestându-se în prezența altor elevi și conducând la stigmatizare psihologică. Specialiști consultați de redacție confirmă că o astfel de practică constituie un abuz emoțional agravat și poate avea consecințe grave asupra dezvoltării copilului.

Absența reacțiilor ferme din partea conducerii și cadrelor didactice

În pofida sesizărilor scrise și explicite, redacția nu a identificat documente care să ateste existența unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a situației. Intervențiile au fost predominant informale, iar familia reclamă o tendință de a minimiza gravitatea situației prin calificative precum „dinamică de grup” sau „conflict minor”. Această abordare a generat, potrivit relatărilor, presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, cu formulări care sugerează că în lipsa acceptării situației, familia este „liberă să plece”.

Confidențialitatea informațiilor și presiunile exercitate asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația copilului. Cu toate acestea, din documentele analizate nu reiese asumarea unor măsuri clare în acest sens. Mai mult, conform unor relatări, informații despre demersurile administrative ar fi fost aduse la cunoștința colectivului școlar, iar copilul ar fi fost interpelat public, creându-se o presiune psihologică suplimentară.

Răspunsul instituțional și momentul intervenției după presiunea juridică

Reacția formală a conducerii a fost semnalată abia după opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unei echipe de avocați și transmiterii unor notificări cu caracter juridic. Până la acel moment, răspunsurile instituției au fost limitate la discuții verbale și documente informale, precum un formular intitulat Family Meeting Form, care nu conține elemente specifice unei decizii administrative, cum ar fi stabilirea responsabilităților, termene sau măsuri concrete.

Aspecte privind transparența și responsabilitatea instituțională

• Lipsa documentelor administrative care să ateste măsuri luate;
• Absența unor planuri de intervenție clar definite și urmărite;
• Răspunsuri verbale neasumate oficial;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încadrarea situației ca „problemă minoră” sau „dinamică de grup”;
• Divulgarea neautorizată a informațiilor sensibile;
• Intervenție instituțională declanșată abia în urma demersurilor legale.

Comunicarea oficială a școlii și discrepanțe între discurs și practică

Într-un comunicat transmis părinților în ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate ale familiei și ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și trata fenomenul bullying. Această poziționare a fost interpretată de redacție ca o tentativă de minimalizare a problemelor semnalate, în lipsa unor răspunsuri oficiale care să detalieze măsurile aplicate.

Contextul post-incident: comunicări informale și posibile repercusiuni

După retragerea copiilor de la școală, părinții afirmă că au existat contacte informale între reprezentanții Questfield și alte instituții educaționale din zonă, în care elevii ar fi fost descriși negativ, cu referiri la comportamentul acestora, fără ca aceste aspecte să fi fost aduse anterior în atenția oficială a familiei prin documente scrise. Redacția solicită clarificări publice privind aceste afirmații, subliniind gravitatea potențială a unor astfel de practici.

Persoanele interesate să semnaleze situații similare pot contacta redacția la adresa [email protected], asigurând confidențialitate și susținere în demersurile lor.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor analizate, cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme majore privind gestionarea bullying-ului și stigmatizării medicale în mediul școlar privat. Lipsa unor măsuri documentate, absența unui răspuns oficial clar și presiunile asupra familiei pentru retragerea copilului indică un deficit în asigurarea unui climat educațional sigur și protejat.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale cu privire la mecanismele reale de protecție a elevilor în cadrul instituției, la modul în care sunt respectate solicitările părinților și la responsabilitatea conducerii în prevenirea și combaterea abuzului psihologic. Fără clarificări oficiale și măsuri transparente, situația rămâne un exemplu elocvent al dificultăților cu care se confruntă unele școli private în gestionarea adecvată a fenomenului bullying.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro